Un nou studiu german dezvăluie că luarea „pauzelor mentale” poate ajuta la activarea creierului pe tot parcursul zilei. Înghesuirea înainte de un examen oferă exemplul perfect în acest sens. În ciuda dobândirii de noi cunoștințe, avem tendința de a le uita la fel de repede pe cât le-am învățat. Cei care obțin cele mai mari scoruri la examene, de obicei își repartizează învățarea în zile sau chiar săptămâni.
Studiul se bazează pe această idee că ne putem activa mai des odihna creierului. Cercetarea publicată în revista Current Biology arată că păstrăm cunoștințele mai mult atunci când extindem intervalele de timp dintre învățare. Permiterea creierului să „reseteze” și să absoarbă cunoștințele întărește conexiunile dintre neuroni. La rândul său, acest lucru duce la o performanță mai bună la sarcini.
Numit efect de spațiere, luarea pauzelor între învățare se poate aplica multor fațete ale vieții. În ceea ce privește examenele școlare, distanțarea studiului vă ajută să vă amintiți mai multe materiale pe termen lung. La o slujbă de birou, să te trezești câteva minute în fiecare oră oferă creierului tău șansa de a se reîncărca. Dacă lucrați la un proiect de artă sau de scriere, luarea unor pauze creative vă poate oferi o nouă inspirație sau perspectivă.
La fel cum corpul are nevoie de odihnă după un antrenament, creierul are nevoie de pauze de la exercițiile mentale. Mintea noastră ia destul de multă bătaie în timpul vieții de zi cu zi, așa că este esențial să le „oprim” uneori. Cu toții am putea beneficia de acest sfat în lumea de astăzi, unde suferim de supraîncărcare de informații.
Studiul care arată cum efectul de spațiere îmbunătățește memoria
S-a observat că atunci când învățăm, neuronii se activează în creierul nostru și formează noi conexiuni. Odată cu repetarea, conexiunile devin mai robuste și se formează noi căi neuronale în creier. Cunoașterea devine apoi parte din memoria noastră pe care o putem recupera prin reactivarea acestor neuroni. Cu alte cuvinte, atunci când distanțam învățarea, devine mai ușor în timp să absorbim cunoștințele.
Creierul nostru poate conține doar atât de multe informații, până la urmă. Există întotdeauna o curbă de învățare atunci când sunteți expus la informații noi, cum ar fi la un nou loc de muncă. Cu toate acestea, după câteva săptămâni în care repetăm aceleași sarcini, începem să ne simțim mai confortabil. Munca devine mai ușoară deoarece, din punct de vedere științific, consolidăm căile neuronale care dețin aceste noi cunoștințe.
Aceste fapte despre memorie au fost bine documentate, dar nu există prea multe informații despre modul în care efectul de spațiere influențează creierul. Oamenii de știință au descoperit acest fenomen în urmă cu peste un secol și au descoperit că apare la aproape fiecare animal. Așadar, oamenii de știință germani au dorit să afle mai multe despre modul în care pauzele dintre învățare activează creierul și memoria.
Neurobiologi Annet Glas, Pieter Goltstein, Mark Hübener și Tobias Bonhoeffer au investigat efectul de spațiere la șoareci. Echipa a plasat o bucată de ciocolată într-un labirint și le-a oferit șoarecilor trei ocazii să-și amintească locația. De fiecare dată, cercetătorii le-au permis șoarecilor să exploreze labirintul și să găsească ciocolata, oferindu-le pauze de lungimi diferite.
Annet Glas spune asta:
“Șoarecii care au fost dresați cu intervale mai lungi dintre fazele de învățare nu și-au putut aminti la fel de repede poziția ciocolatei. Dar a doua zi, cu cât pauzele erau mai lungi, cu atât mai bună era memoria șoarecilor.”
S-a dovedit, de asemenea, că luarea de pauze ajută la activarea creierului
Pe lângă observarea modului în care efectul de spațiere a influențat memoria, oamenii de știință au măsurat activitatea neuronală la șoareci. În timpul testului labirint, echipa a măsurat activitatea neuronilor în zona creierului numită cortexul prefrontal. Această regiune a creierului devine activată în timpul proceselor de învățare și sarcinilor complexe de gândire. Nu este surprinzător că oamenii de știință au descoperit că, atunci când cortexul prefrontal nu era activ, a cauzat scăderea performanței șoarecilor în labirint.
„Dacă trei faze de învățare se succed foarte repede, ne așteptam intuitiv ca aceiași neuroni să fie activați”, spune Pieter Goltstein. „La urma urmei, este același experiment cu aceleași informații. Totuși, după o lungă pauză, ar fi de imaginat ca creierul să interpreteze următoarea fază de învățare ca pe un eveniment nou și să o prelucreze cu diferiți neuroni.”
Cercetătorii au fost cu toții uluiți când au analizat datele și au ajuns la o nouă realizare. După ce au comparat activitatea neuronilor în diferite faze de învățare, au descoperit ceva surprinzător. Când șoarecii au făcut doar pauze scurte, ei au activat în primul rând diferiți neuroni din creier. Cu toate acestea, atunci când au luat pauze mai lungi, modelul de activare a devenit mai stabil. Cu alte cuvinte, aceiași neuroni activați în prima fază de învățare au redevenit activi în următoarea fază.
În concluzie, echipa a descoperit că reactivarea acelorași neuroni a permis conexiuni mai puternice în creier. Acest lucru a însemnat că șoarecii ar putea relua de unde au plecat, mai degrabă decât să reia procesul de învățare de fiecare dată. Deoarece șoarecii au învățat pe o perioadă mai lungă, căile neuronale au devenit mai puternice. Acest proces a ajutat la activarea creierului de fiecare dată când neuronii au declanșat, ajutând la reconectarea căilor treptat.
„De aceea credem că memoria beneficiază de pauze mai lungi”, spune Pieter Goltstein.
Gânduri finale despre modul în care distanțarea învățării îmbunătățește funcția cognitivă
Probabil ne-am înghesuit cu toții pentru un examen cu o seară înainte de un test, doar ca să reușim sau să trecem abia, spre disperarea noastră. Dacă te-ai întrebat vreodată de ce se întâmplă asta, acum ai răspunsul tău. Conform acestei cercetări revoluționare, se pare că creierul nostru nu poate procesa atât de multe informații atât de repede. Potrivit studiului german, distanțarea învățării ajută la activarea creierului și la reconectarea căilor neuronale mai eficient.
Așadar, după mai bine de o sută de ani, studiul oferă informații atât de necesare despre modul în care procesele neuronale afectează învățarea. Dacă eliminăm învățarea, aceasta ajută creierul nostru să rețină informațiile pentru o perioadă mai lungă de timp. Desigur, acest lucru vine cu costul de a dura mai mult pentru a învăța sarcina sau cunoștințele. Dar, în cele din urmă, ne avantajează, deoarece cunoștințele ne rămân mai degrabă decât să intre într-o ureche și să iasă pe ceal altă.
Sperăm că acest studiu va duce la modalități mai bune de învățare în viitor. În societatea noastră, se pare că ne dorim întotdeauna mai mult, mai repede, fără a ține cont de consecințe. Această cercetare, totuși, oferă mai multe dovezi că lent și constant câștigă întotdeauna pe termen lung.
