„Inflamația cronică a fost legată de anumite boli, cum ar fi bolile de inimă sau accidentul vascular cerebral, și poate duce, de asemenea, la tulburări autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul. Dar o dietă și un stil de viață sănătos pot ajuta la menținerea inflamației sub control.” – Jessie Szalay
Inflamația este una dintre cele mai larg înțelese probleme de sănătate care există. Deși este adevărat că un sistem imunitar neregulat (care provoacă inflamație) poate cauza probleme, inflamația – în sine – nu este un lucru rău. De fapt, inflamația este o parte esențială a unui corp și a unei minți sănătoase.
În acest articol, vom discuta următoarele:
- Ce este inflamația
- De ce prea multă inflamație este un lucru rău
- Ce cauzează complicații ale inflamației
- Tipurile de inflamație
- 7 semne că ești afectat de o inflamație anormală (și ce să faci în privința ei!)
Ce este inflamația?
Inflamația este un răspuns al sistemului imunitar declanșat automat, care servește ca mecanism de autoprotecție al organismului. Este probabil ca inflamația să fi ajutat la vindecarea și protejarea corpului la un moment dat. De exemplu, dacă ați suferit vreodată orice fel de vătămare – de la minoră la care pune viața în pericol – la orice parte a corpului, răspunsul inflamator a ajutat la protejarea și vindecarea zonei afectate.
Inflamația apare din reacțiile fizice ale sistemului imunitar cauzate de infecții, vătămări corporale sau boli.
Ce se întâmplă?
Pentru a oferi o idee mai clară (simplificată) despre ceea ce se întâmplă în timpul inflamației, să folosim un exemplu de zi cu zi. Să presupunem că încercați să feliați un cartof când v-ați tăiat din greșeală cu un cuțit mic de bucătărie. Pașii implicați într-un răspuns tipic de inflamație într-un astfel de caz ar arăta cam așa:
Pasul 1 (hemostază):
De îndată ce muchia cuțitului pătrunde în piele, corpul știe instinctiv că ceva nu este în regulă și că sângerarea trebuie oprită. Pentru a realiza acest lucru, organismul activează sistemul de coagulare a sângelui prin livrarea unor fragmente de celule minuscule, în formă de disc, numite trombocite, în zona afectată. O enzimă din trombocite, numită trombina, creează o substanță asemănătoare ochiurilor care coagulează sângele și în cele din urmă oprește sângerarea.
Pasul 2 (Faza defensivă):
În urma hemostazei, neutrofilele – o clasă de globule albe – vizează orice invadatori străini, cum ar fi bacteriile. Neutrofilele lucrează pentru a elimina bacteriile și încep să îndepărteze orice resturi. După 24 până la 48 de ore, sosesc celule specializate numite macrofage și secretă substanțe chimice (de exemplu, proteine, factori de creștere) pentru a semnala că zona este pregătită pentru repararea țesuturilor. În această perioadă de „curățare” de patru până la șase zile, simptomele de inflamație de căldură, durere, roșeață și umflătură ajung la vârf.
Pasul 3 (faza de proliferare):
După ce rana este curată, corpul începe procesul de umplere și acoperire a tăieturii. Țesutul conjunctiv se stabilește în jurul plăgii și formează noi vase de sânge, ceea ce face ca zonele de piele separate cauzate de tăietură să se îmbine. Celulele epiteliale „hop” din zonele separate până când tăietura este acoperită complet de țesut cutanat nou.
Pasul 4 (Faza de maturare):
Noul țesut de piele strălucitor care acoperă acum hârtia tăiată trebuie să se maturizeze. Țesuturile de colagen funcționează pentru a crește „rezistența la tracțiune”, nu numai că crește duritatea pielii, ci și îmbunătățește flexibilitatea. Pe parcursul acestui proces dinamic, noul țesut cutanat va continua să se remodeleze și să se maturizeze timp de până la patru luni. (1)
Tipuri de inflamație
Există două tipuri de inflamații, acute și cronice, clasificate în funcție de starea sistemului imunitar și de longevitatea răspunsului imun.
Inflamație acută
Inflamația acută începe rapid și se exacerbează în severitate într-o perioadă scurtă. Simptomele și semnele inflamației acute sunt comparativ mai scurte decât cele ale inflamației cronice și durează de la câteva zile până la aproximativ patru săptămâni. Condițiile medicale asociate cu inflamația acută includ: bronșită acută, apendicita, tăierea sau zgârierea pielii, dermatită, unghie încarnată, meningită infecțioasă, durere în gât cauzată de răceală sau gripă, sinuzită și amigdalita. Anumite traume fizice, precum și exercițiile de mare intensitate, pot duce la inflamație acută. (2)
Simptomele inflamației acute din jurul zonelor pielii formează acronimul PRISH:
- Durere: Terminațiile nervoase ale zonelor inflamate sunt foarte sensibile, mai ales la început.
- Roșeață: rănile care sunt inflamate sunt roșii din cauza fluxului sanguin crescut în capilare.
- Imobil: Inflamația poate provoca, de asemenea, pierderea mișcării în anumite zone ale corpului.
- Umflare: În plus, acumularea de lichid duce la un aspect umflat.
- Căldură: O senzație de căldură apare din cauza nivelurilor de sânge mai mari decât cele normale din jurul zonei afectate. (2)
Inflamația cronică este în general legată de o afecțiune medicală pe termen lung, cum ar fi majoritatea formelor de artrită și unele forme de cancer. Inflamația acută și cronică diferă în ceea ce privește cauza, debutul, perioada și rezultatele (vezi tabelul de mai jos.)
Alte afecțiuni și boli marcate de inflamație cronică includ astmul, hepatita, bolile inflamatorii intestinale (de exemplu, boala Chron), ulcerul peptic, artrita reumatoidă, parodontita, sinuzita și tuberculoza.
| Tip de inflamație | Acut | Cronic |
|
Cauză |
Bacterii sau răni |
Agenți patogeni rezistenți din infecții (de exemplu, viruși), răspuns imunitar anormal. |
|
Debut |
Rapid |
Eventual |
|
Perioadă |
Zile |
Luni sau ani |
|
Rezultatele |
Videcare prin intervenție naturală sau medicinală; devine un abces sau se cronicizează | Moartea țesutului afectat și cicatrizarea țesutului conjunctiv |
7 Semne de inflamație „ascunsă”
1. Ceața creierului
„Căța creierului” este un sortiment de simptome asociate cu o scădere a funcției cognitive normale. Letargia, dificultatea de concentrare, memoria slabă și gândirea neclară sunt simptome de ceață a creierului. Conform unui studiu publicat în jurnalul Frontiers in Neuroscience, inflamația creierului poate fi responsabilă pentru astfel de simptome.
Ce sa fac:
Luteolina, un flavonoid din clasa flavonelor, este un agent neuroprotector cunoscut care servește ca un puternic antiinflamator și antioxidant. Disponibil pe scară largă ca supliment, luteolina se găsește și în oregano uscat, mentă, salvie, cimbru, ardei iute și dulci, radicchio și semințele de țelină!
2. Oboseală
Deși se știe de ceva timp că inflamația este legată de mai multe afecțiuni grave de sănătate, o proliferare recentă a cunoștințelor medicale „leagă, de asemenea, inflamația cronică de sindromul de oboseală cronică, depresia și oboseala generală”. În plus, „a existat o explozie a cunoștințelor recente despre (modurile în care) nivelurile de inflamație vă pot influența corpul, creierul și chiar comportamentul” – toți factorii care contribuie la oboseală.
Ce sa fac:
Deoarece inflamația este probabil cauza principală a majorității cazurilor de oboseală cronică, este necesar să se implementeze modificări ale stilului de viață, inclusiv cele care au legătură cu stresul, alimentația și exercițiile fizice. Suplimentele precum curcumina, uleiul de pește, ghimbirul și spirulina pot ajuta și ele.
3. Tulburări de stomac
Bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) afectează undeva între 20 și 50 la sută din populația S. U. A. H. pylori atacă învelișul protector interior al stomacului, rezultând un răspuns inflamator.
Pe lângă bacterii, utilizarea pe termen lung a medicamentelor inflamatorii nesteroidiene – AINS – crește riscul de gastrită, dezintegrarea mucoasei stomacului. Aspirina și ibuprofenul sunt cele mai frecvent consumate AINS.
Ce sa fac:
Antibioticele concepute pentru a neutraliza bacteriile pot trata infectia cu H. pylori. Întreruperea utilizării AINS va duce probabil la dispariția gastritei. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a opri orice medicamente OTC recomandate sau medicamente prescrise.
4. Depresie
Inflamația și depresia nu sunt adesea menționate în aceeași propoziție. Cu toate acestea, cercetările recente au descoperit o punte probabilă între procesele imunologice și mecanismele cerebrale ale depresiei.(Această legătură include și alte afecțiuni psihiatrice.) În timp ce depresia nu este o tulburare inflamatorie, multe studii confirmă că inflamația afectează substanțele chimice ale creierului implicate în depresie.
Ce sa fac:
La fel ca în cazul oboselii, schimbările stilului de viață și utilizarea suplimentelor este probabil cea mai eficientă acțiune pentru reducerea inflamației în acest caz. Reduceți consumul de zaharuri rafinate, mâncați mai multe fructe și legume și asigurați-vă că faceți cel puțin 30 de minute de exerciții ușoare pe zi.
5. Articulații umflate sau dureroase
Umflarea articulațiilor sau dureroase indică simptomele artritice. Cele mai frecvent afectate zone ale corpului sunt gleznele, mâinile, genunchii, picioarele, degetele și încheieturile. Artrita reumatoidă (AR) se distinge între alte afecțiuni și simptome de artrită prin faptul că afectează aceleași articulații de ambele părți ale corpului.
Ce să faci să:
Dacă nu ați făcut-o deja, programați o întâlnire cu un medic pentru a verifica prezența artritei. Un plan cuprinzător de tratament include adesea medicamente și modificări ale stilului de viață. A învăța cum să vă protejați articulațiile este, de asemenea, benefic pentru ameliorarea simptomelor.
6. Excesul de grăsime pe burtă
Conform Școlii de Medicină a Universității din Washington, grăsimea care înconjoară organele din intestin – cunoscută și sub denumirea de grăsime viscerală – secretă molecule producătoare de inflamație. În 2007, echipa de cercetare a publicat un studiu în revista Diabetes care demonstrează că grăsimea viscerală contribuie atât la inflamația sistemică, cât și la rezistența la insulină.
Ce sa fac:
Pentru mulți, grăsimea de pe abdomen este greu de eliminat – grăsimea viscerală fiind cea mai grea. Exercițiul este probabil cel mai bun lucru pentru a pierde grăsimea viscerală, deoarece grăsimea este folosită pentru a alimenta exercițiile. Combinați o dietă de cereale integrale și fructe și legume proaspete cu un plan de antrenament semi-riguros. Luați în considerare un anumit tip de antrenament HIIT, cum ar fi Metoda Tabata.
Scăderea treptată în greutate (1-2 kilograme pe săptămână) ar trebui să aibă loc. Cel mai important, această greutate va consta într-o parte sănătoasă de grăsime viscerală.
7. Piele roșie care mâncărime
Inflamația este cea mai evidentă atunci când afectează pielea. Din păcate, acest lucru se întâmplă prea des. Pielea care este iritată și de culoare roșie poate fi un semn al unei afecțiuni acute sau cronice. Primul include afecțiuni precum piciorul atletului, pielea uscată, eczema, mușcăturile de insecte, urticaria, păduchii și pecinginea. Condițiile pe termen lung care produc pielea roșie și mâncărime includ cancerul de piele, psoriazisul, lupusul și diverse boli autoimune.
Ce sa fac:
Piele iritată și roșie ar trebui să dispară de la sine; dacă nu, consultați un medic (în special dacă simptomele pielii sunt cuplate cu alte simptome). Între timp, păstrați zona afectată curată. Acoperiți zona afectată când mergeți afară. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cremele topice care pot ajuta la ameliorarea mâncărimii.
11 Best Foods for Belly Fat
