Clinica Mayo descrie o cădere nervoasă ca „o situație stresantă în care cineva devine temporar incapabil să funcționeze normal în viața de zi cu zi. Este de obicei înțeles că apare atunci când cerințele vieții devin copleșitoare din punct de vedere fizic și emoțional. Termenul a fost folosit frecvent în trecut pentru a acoperi o varietate de tulburări mintale, dar este folosit mai rar astăzi.”
Termenul „cădere nervoasă” nu este un termen medical. De asemenea, nu specifică o boală psihică. O cădere nervoasă, totuși, poate fi un indiciu al unor probleme de sănătate mintală care trebuie abordate. Acestea pot fi derivate din depresie, anxietate sau stres. Poate fi un indicator uriaș că ai atins o limită a cât de mult poți lua și îndura în starea ta actuală de „stresat” sau „la capătul frânghiei”. Există o limită pentru cât de mult putem îndura. Este important să recunoașteți semnele care pot duce la alte probleme de sănătate.
Iată 7 semne de avertizare ale unei căderi nervoase:
1. Lipsă de concentrare
Conform Centrului Medical al Universității din Maryland, stresul vă poate stimula puterea creierului, deoarece eliberează hormoni care măresc stocarea memoriei și ajută la concentrare. Din păcate, stresul cronic îți afectează capacitatea de atenție și capacitatea de a te concentra asupra proiectelor și funcțiilor normale, de zi cu zi. În cazurile severe, hormonul stresului, cortizolul, vă poate reduce memoria. Este important să vă recunoașteți nivelul de stres și să vă faceți timp pentru a face lucruri care pot reduce greutatea. Puteți să faceți exerciții, să fiți în aer liber în natură sau chiar să vă faceți timp pentru a medita.
2. Bătăi neregulate ale inimii
Când aveți o cădere nervoasă, este posibil să simțiți o bătăi neregulate ale inimii. Simți că inima îți bate cu putere în piept și devine greu să respiri. Deseori, puteți chiar începe să transpirați. Un atac de panică are simptome similare. Când veți face acest lucru de către un medic, simptomele vor arăta că totul este în regulă. Respirațiile profunde bune cu inspirații și expirații lungi, precum și întinderea pot ajuta la deschiderea zonei pieptului. Anxietatea și stresul pot imita simptomele problemelor cardiace.
3. Stomac deranjat
Durerile de stomac sunt adesea semne fizice de anxietate și stres. Dacă observați că aveți dureri de stomac crescute, constipație, gaze, balonare sau diaree, ați putea suferi de sindromul colonului iritabil (IBS). IBS este declanșat de răspunsurile sistemului imunitar la stres. Potrivit Asociației pentru Anxietate și Depresie din America, între 50 și 90% dintre cei care suferă de IBS au o afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau depresia. Dacă bănuiți că aveți IBS, discutați cu medicul dumneavoastră despre opțiunile de alinare fizică și emoțională.
4. Dureri de cap tensionale
Stresul poate provoca dureri de cap extraordinare. Avem tendința să ținem totul în interior și corpul se încordează. Mușchii gâtului și umerilor noștri devin rigizi, iar următorul lucru care este afectat este capul nostru. Observați-vă postura. Te apleci? Te așezi corect și mergi drept? Când suntem stresați, corpurile noastre fizice și emoționale sunt atacate. Mușchii noștri, în special în jurul zonei capului și gâtului, lucrează peste program pregătiți pentru modul de luptă sau de zbor. Durerile de cap tensionate pot fi, de asemenea, semne ale altor probleme de sănătate. Dacă durerile de cap persistă săptămâni la rând, vă rugăm să solicitați asistență medicală profesionistă.
5. Probleme de somn
Lipsa somnului este una dintre cele mai frecvente cauze ale stresului mental, în special nivelurile extreme de stres. Depresia provoacă perioade mai lungi de somn și incapacitatea de a funcționa corect în timpul zilei. Prea mult somn este declanșat de stres excesiv, anxietate și alte tulburări mentale. Simptomele insomniei includ: stat întins treaz pentru perioade lungi de timp înainte de a adormi; intervale scurte de somn; a fi treaz cea mai mare parte a nopții; senzație copleșitoare de a nu fi dormit deloc; și/sau trezirea prea devreme dimineața. Medicul dumneavoastră va diagnostica problemele de somn pe baza istoricului dumneavoastră medical și de somn în timpul unui examen fizic.
6. Depresie
Căderile nervoase pot face parte din depresie. Depresia este o stare de dispoziție scăzută și aversiune față de activitate, care poate afecta gândurile, comportamentul, sentimentele și sentimentul de bunăstare ale unei persoane. Depresia poate fi cauza de bază a căderii tale nervoase. Dacă ai puțin interes sau plăcere să faci lucrurile normale din viața ta sau te simți fără speranță, acestea sunt semne severe de depresie. Dacă aveți gânduri neliniștite sau gânduri sinucigașe, vă rugăm să obțineți ajutor profesional. Crizele de depresie netratate pot duce la probleme extraordinare de sănătate mintală și fizică.
7. Anxietate
Anxietatea este cauzată de frică și fobii. Este incapacitatea de a vedea peste acest moment cu un sentiment copleșitor de paralizie. A fi complet stresat tot timpul este un simptom obișnuit al anxietății. Anxietatea perturbă somnul, provocând gânduri accelerate ore în șir. În timp ce unele anxietate sunt generalizate, altele pot fi mai specifice. Când anxietatea este legată de ceva specific, cum ar fi anumite situații, poate fi paralizantă. Medicamentele pentru anxietate sunt frecvente în cazurile severe. Psihoterapia și alte modalități minte-corp, cum ar fi acupunctura, yoga și hipnoterapia pot reduce stresul și temerile.
Ca în cazul oricărei schimbări semnificative în sănătatea dumneavoastră, vă rugăm să nu ignorați simptomele care persistă. O cădere nervoasă poate provoca multe alte probleme de sănătate. Este important să recunoaștem că din când în când în viața noastră, este posibil să avem nevoie de ajutor pentru a face față factorilor de stres, anxietăți și tristețe. Nu vă negați capacitatea de a fi hrănit și susținut de alții.
